ASOCIAȚIA BRAȘOVEANĂ DE SCHI K.S.V 1905 – 1930

EVENIMENT EDITORIAL EXCEPŢIONAL, ÎN PREMIERĂ PENTRU ROMÂNIA:

LANSAREA CĂRŢII «ASOCIAŢIA BRAŞOVEANĂ DE SCHI K.S.V. 1905 – 1930»

 

 

 

,,ASOCIAȚIA BRAȘOVEANĂ DE SCHI 1905 – 1930" este o lucrare aniversară, editată de Fritz Gött în 1930, dedicată K.S.V.-ului, prima asociație de schi de pe teritoriul României, înfiinţată la 3 noiembrie 1905. Ediția a II-a, publicată în 2015, la Brașov, de către REVISTA ASTRA, este o republicare integrală a textului tradus din limba germană de domnul Cristian Sincovici și a ilustrațiilor vechi. Față de prima ediție, ilustrația a fost completată cu o colecție de imagini realizate de fotografi celebri ai Brașovului (Lehmann, Muschalek). În acest context, formatul cărții a fost modificat, fiind înlocuit cu un format de album istoric.

 

Lucrarea are un studiu istoric introductiv realizat de editorul cărții, domnul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov și redactor șef revista ASTRA.

 

,,Prin publicarea cărții despre prima asociație de schi de pe teritoriul României, redacția revistei ASTRA dorește să-i onoreze pe ,,maeștrii care au cucerit prima potecă", pe cutezătorii care acum un secol au integrat Brașovul și Râșnovul în civilizația europeană a muntelui. Munca și entuziasmul lor reprezintă o parte din orice prezentare sportivă sau culturală, un răspuns la nevoia de prestigiu a comunităților din Brașov și Râșnov, indiferent de generație și origini"

Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov

 

Sporturile de iarnă au pe teritoriul României o tradiţie de peste un secol. Încă de la începuturile sale, ,,inima” sporturilor montane a fost zona delimitată de Munţii Bucegi şi Postăvarul, respectiv localităţile montane ale Ţării Bârsei (Braşov şi Râşnov) şi cele din partea superioară a Văii Prahovei (Sinaia şi Predeal).

 

,,În 1930, la aniversarea unui sfert de veac de existență, Asociația de Schi din Brașov a strâns amintirile membrilor săi despre încercările și frumusețea începuturilor într-o carte care  a devenit una dintre cele mai frumoase pledoarii pentru practicarea schiului și pentru mișcarea în aerul sănătos al munților. În prezent, mesajul său este mai actual decât oricând. Prezentarea tradițiilor schiului brașovean este pentru fiecare un stăruitor îndemn să transformăm schiul într-o activitate care să aducă sănătate și calitate vieții noastre, iar pentru mișcarea sportivă din România un motiv de mândrie și un argument că sporturile de iarnă sunt o parte din identitatea istorică a sportului românesc.

 

Iata de ce demersul domnului Nicolae Pepene de a realiza un nou volum omagial cu prilejul celor 110 ani de la atestarea primei asociatii de schi din Romania vine să completeze bibliografia de specialitate, constituindu-se într-o lucrare de referință pentru sporturile de iarnă din țara noastră".

Puiu Gaspar, Secretar General al Federației Române de Schi – Biatlon

Fragment din carte - Prima ascensiune de iarnă în Bucegi, 14 aprilie 1884, de Andreas Berger:

,,A doua zi de Paşte în 1884 am întreprins împreună cu profesorul de gimnastică Kühlbrant o drumeţie pe Bucegi.

Călăuză a fost Ion Lupu din Râşnov.

Prin valea Ghimbavului am ajuns cu căruţa la baza muntelui şi am reuşit să urcăm în 2-3 ore la cabana Mălăieşti pe o zăpadă adâncă până la genunchi. Ordonanţa mea era cu noi. Nu aveam schiuri şi rachete de zăpadă fiindcă m-am gândit că peste noapte zăpada va îngheţa.

Dimineaţa am plecat pe la ora 4, am traversat căldarea inferioară şi cea superioară pe zăpadă îngheţată, am urcat pe sub pereţii Ţigăneştilor şi am intrat pe hornul din stânga unde ne îmbia zăpadă friabilă. Pe la 8 am ajuns „la Om”, dar nu am rămas prea mult pentru că soarele înmuia zăpada şi ne temeam, pentru coborâre, de zăpadă moale, care în horn era de câţiva metri, pe alocuri acoperită de urme de avalanşe venite de pe versantul Bucşoiului.

La ora 9, în coborâre, depăşisem de mult versantul, cu zăpadă până la genunchi, pe care urcă o potecă şerpuitoare, când am ajuns în Horn pe zăpadă moale. A trebuit să ne ţinem pe dreapta văii, pe sub pereţii de stâncă în umbră pentru a putea înainta. Când am ajuns la hornul care vine din Bucşoiul, până în vale s-a terminat zăpada tare şi cu mare greutate ne-am târât în zăpadă adâncă, deseori în patru labe, până la câteva minute de cabană. Acolo poteca era blocată de jghiabul îngheţat al unei lavine. Cu toată atenţionarea mea, ordonanţa a vrut să coboare pe poteca îngeţată fără ajutor şi când a alunecat vreo 200 m a ajuns la baza avalanşei fără haină, fără chipiu şi cu câteva rosături pe piele.

Mai departe nu s-a întâmplat nimic deosebit, numai călăuza Ion Lupu avea două găuri în pantaloni, acolo unde de obicei te aşezi. După o pauză de amiază am coborât în vale şi am ajuns cu căruţa la Râşnov".

 

DESPRE K.S.V.

,,Der Kronstädter Skiverein” (K.S.V.)/ Asociația Brașoveană de Schi a fost înfiinţată la 3 noiembrie 1905. Scopul membrilor fondatori (54 de saşi din Braşov şi Râşnov) era ,,de a răspândi practica schiului, minunat mijloc de recreere şi cunoaştere a frumuseţilor iernii în munte”.  Cea mai importantă asociaţie transilvană pentru sporturile de iarnă a patronat toate premierele schiului transilvănean și românesc.

 

Membrii asociației brașovene au înțeles printre primii noile realități politice interbelice și au colaborat cu autoritățile sportive românești la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial. K.S.V. s-a afiliat la ,,Comisiunea sporturilor de iarnă din România” încă din 1921. În semn de respect față de această atitudine, Principele Nicolae, unul dintre cei trei membri ai Regenței României în perioada 1927 – 1930, a ales să fie membru S.K.V.

 

© Alpin Film Festival 2016

       Site realizat de cirlanaru.ro